iulie 2019

Migrena afectează unul din şase oameni şi este una dintre principalele cauze de dizabilitate la nivel mondial. În România, statistica se păstrează. Tulburările legate de migrene şi cefalee sunt pe locul 9 în lista afecţiunilor care provoacă moarte şi dizabilitate, conform Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME).

Acelaşi studiu arată că 3,8% dintre români au murit sau suferă de dizabilităţi din cauza durerilor de cap. ”16% din populaţia globului suferă de migrene. 80% dintre cei afectaţi au migrene episodice, în timp ce 15-20% suferă de migrene cronice. Ţinând cont de faptul că populaţia este în continuă creştere la nivel mondial, putem să vorbim din ce în ce mai mult despre o legătură directă între creşterea prevalenţei şi stilul de viaţă modern”, spune medicul neurolog.

Cum se manifestă migrena?
Migrena nu e doar o durere de cap, este prima cauză de dizabilitate din lume la persoanele sub 50 de ani, spun specialiştii. Este o boală caracterizată prin durere severă a capului, tulburări cognitive, greaţă, vărsături, ameţeli, vertij şi sensibilitate la lumină, sunet şi atingere. De asemenea, deseori este asociată cu alte boli, cum ar fi accidentul vascular cerebral, bolile cardiace, epilepsia, depresia, durerea cronică. Pentru a ajuta pacienţii să găsească ajutor şi pentru a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii, diagnosticul precoce şi accesul la un tratament eficient sunt vitale. ”Durerea de cap este un simptom, prin urmare poate să fie semnalul unei afecţiuni minore, precum cefaleea de tensiune (stres cotidian), dar poate indica şi prezenţa unei tumori, a hipertensiunii, trombozei venoase, a unui anevrism rupt, traumatism sau chiar ruperea unui vas de sânge în creier, care poate să provoace AVC”, spune medicul.

În UE se pierd 800.000 miliarde euro pe an din cauza migrenelor
Migrena este clasată la nivel global ca fiind cea de-a şaptea cea mai debilitantă boală (responsabilă de 2,9% din anii de viaţă pierduţi pentru invaliditate) şi principala cauză a dizabilităţii în rândul tulburărilor neurologice. De altfel, proporţia estimată a timpului petrecut cu migrenă în timpul unei vieţi normale a unei persoane este de 5,3%.

Femeile au mai multe migrene decât bărbaţii
Migrena este mai răspândită decât diabetul, epilepsia şi astmul la un loc. Migrena cronică afectează de trei ori mai multe femei decât bărbaţi. Cercetările sugerează că 3000 de atacuri de migrenă apar în fiecare zi pentru fiecare milion de oameni. Acest lucru echivalează cu peste 190.000 de atacuri de migrenă în fiecare zi. Mai mult de trei sferturi dintre cei care suferă de migrenă au cel puţin un atac pe lună şi mai mult de jumătate s-au confruntat cu simptome severe. Migrena începe adesea la pubertate şi îi afectează cel mai mult pe cei cu vârsta cuprinsă între 35 şi 45 de ani, dar poate afecta şi copii.

Mai bine de jumătate dintre cei care suferă de migrene nu ajuns la medic
Migrena rămâne nediagnosticată şi tratată necorespunzător la cel puţin 50% dintre pacienţi, în timp ce mai puţin de jumătate dintre aceştia nici măcar nu consultă un medic. Este unul dintre motivele pentru care durerile de cap sunt unele dintre cele mai frecvent menţionate probleme de sănătate tratate cu terapii alternative. ”Lipsa de cercetare, studii şi statistică în domeniul migrenei din ţările cu venituri mici şi medii este dezamăgitoare şi alarmantă. Aici trăiesc aproape două treimi din populaţia lumii. Nici în ţările cu venituri ridicate situaţia nu este ideală. Este, în continuare, o nevoie imensă de progres” a completat medicul neurolog.

Există două tipuri majore de boală hepatică grasă – boală hepatică indusă de alcool şi boala hepatică nonalcoolică. Conform statisticilor, boala de ficat gras afectează aproape o treime din populaţia adultă şi este unul dintre cei mai importanţi factori care contribuie la insuficienţa hepatică. Boala de ficat gras nonalcoolică este diagnosticată cel mai frecvent la persoanele care suferă de obezitate sau sedentarism şi la cele care consumă o dietă nesănătoasă. Află ce alimente pot fi incluse în dietă, în cazul bolii de ficat gras.

Una dintre principalele modalităţi de a trata boala hepatică grasă, indiferent de tipul acesteia, este dieta. După cum sugerează şi numele, boala hepatică grasă înseamnă că există un nivel prea mare grăsime în ficat. Într-un corp sănătos, ficatul ajută la eliminarea toxinelor şi produce bila, proteina digestivă. Boala ficatului gras dăunează ficatului şi îl împiedică să lucreze aşa cum ar trebui.

În general, dieta pentru boala hepatică grasă include: o mulţime de fructe şi legume, plante cu conţinut ridicat de fibre cum ar fi leguminoasele şi cerealele integrale, foarte puţin zahăr adăugat, sare, carbohidraţi rafinaţi şi grăsimi saturate.

Iată 12 alimente şi băuturi pe care ar trebui să le consumi pentru un ficat gras:

Cafea pentru scăderea enzimelor hepatice anormale
Studiile au arătat că în general consumatorii de cafea cu boală hepatică grasă suferă de mai puţine leziuni hepatice faţă de cei care nu consumă. Cofeina pare să reducă semnificativ cantitatea de enzime hepatice anormale la persoanele cu risc de boli hepatice.

Legume verzi pentru a preveni acumularea de grăsimi
Broccoli este indicat pentru a preveni acumularea de grăsimi în ficat. Consumă mai multe legume verzi, cum ar fi spanacul, varza de Bruxelles şi salata creaţă.

Tofu pentru a reduce acumularea de grăsimi
Un studiu efectuat de Universitatea din Illinois asupra şobolanilor a constatat că proteina din soia, care este conţinută în alimente precum tofu, poate reduce acumularea de grăsimi în ficat. În plus, tofu este scăzut în grăsimi şi bogat în proteine.

Peşte pentru inflamaţie
Peştii graşi, cum ar fi somonul, sardinele, tonul şi păstrăvul, au un conţinut ridicat de acizi graşi omega-3. Aceştia pot ajuta la îmbunătăţirea nivelului de grăsime de la nivelul ficatului şi reduce inflamaţia

Făină de ovăz pentru energie
Carbohidraţii din cereale integrale, cum ar fi fulgii de ovăz, oferă energie organismului. Conţinutul lor de fibre te ajută să te simţi saturat şi implicit să menţii greutatea.

Nuci
Nucile sunt bogate în acizi graşi omega-3. Cercetările constată că persoanelor cu boli hepatice grase care mănâncă nuci le-au fost îmbunătăţite rezultatele testelor funcţiei hepatice.

Avocado pentru a ajuta la protejarea ficatului
Avocado este bogat în grăsimi sănătoase, iar cercetările sugerează că acesta conţine substanţe chimice care ar putea încetini leziunile hepatice. Este de asemenea bogate în fibre, lucru care poate ajuta la controlul greutăţii.

Lapte şi alte produse lactate cu conţinut scăzut de grăsimi pentru a proteja ficatul
Produsele lactate sunt bogate în proteine din zer, care pot proteja ficatul, spune un studiu efectuat pe şobolani în 2011.

Seminţe de floarea soarelui pentru antioxidanţi
Aceste seminţe sunt bogate în vitamina E, un antioxidant care poate proteja ficatul de alte afectări.

Uleiul de măsline pentru controlul greutăţii
Acest ulei sănătos are un conţinut ridicat de acizi graşi omega-3. Este mai sănătos pentru gătit decât margarina, untul sau uleiul de floarea-soarelui. Cercetările constată că uleiul de măsline ajută la scăderea nivelului de enzime hepatice şi la controlul greutăţii.

Usturoi pentru a ajuta la reducerea greutăţii corporale
Această plantă nu numai că adaugă aromă alimentelor, dar studiile experimentale arată de asemenea că suplimentele de praf de usturoi pot ajuta la reducerea greutăţii corporale şi a grăsimilor la persoanele cu boala hepatică grasă.

Ceai verde pentru o absorbţie scăzută a grăsimilor
Studiile de specialitate susţin faptul că ceaiul verde poate ajuta la interferenţa absorbţiei de grăsime, dar rezultatele încă nu sunt concludente. Cercetătorii studiază dacă ceaiul verde poate reduce depozitarea grăsimilor în ficat şi poate îmbunătăţi funcţia hepatică, însă un lucru este sigur – ceaiul verde posedă multe beneficii, de la scăderea colesterolului la un somn sănătos.

Tratamentul hiperhidrozei
In ceea ce priveste tratamentul, exista un tratament rapid si usor de efectuat care dureaza 10,15 minute in cabinetul medicului sepecialist si consta in injectarea la nivelul zonei afectate de toxina botulinica. Multi pacienti cand aud cuvantul toxina se sperie si as preciza faptul ca deja tratamentul are o vechime de piata de 20 chiar 30 de ani si are aprobare FDA pentru aceasta afectiune.

Cum actioneaza toxina botulinica?
Toxina botulinica actioneaza prin transmiterea impulsului nervos la nivelul glandelor sudoripare prin inhibarea eliberarii unui mediator chimic care este responsabil de stimularea in exces a glandelor sudoripare. Efectul tratamentului este local si temporar. Pe tot corpul sunt milioane de glande sudoripare. Asa cum stim cu totii, transpiratia este un proces fiziologic prin care organismul isi regleaza temperatura interna, isi regleaza echilibrul metabolismului acido bazic hidric. Cu acest tratament, nu ne adresam decat zonei afectate, nu influentam homeostazia, echilibrul intern al organismului, nu modificam transpiratia pe alte zone.

Este foarte important consultul dermatologic, pentru ca transpiratia excesiva poate sa fie un simptom in cadrul unor boli sistemice subiacente.

Procedura de injectare cu toxina botulinica
Pentru a evidentia zona afectata si implicit cantitatea de sudoare, marcam aria unde urmeaza sa facem tratamentul cu Betadina, apoi aplicam amidon sau pudra de talc, care va determina in contact cu sudoarea virajul culorii spre negru si atunci vom sti exact care este zona cea mai afectata.

Se poate aplica crema anestezica 10, 15, 40 de minute, depinde de toleranta la durere a fiecarui pacient. Tratamentul nu este dureros. Apoi recurgem la tratamentul propriu zis care consta in injectii cu un ac foarte fin, la un centimetru pe toata zona afectata. Injectiile se fac intradermic, ne asiguram ca substanta este distribuita uniform si mie imi place sa chem pacientii la un control la doua saptamani dupa tratament, pentru a evalua eficienta tratamentului sau in cazul in care este nevoie, pentru mici retusuri, cateva puncte de injectare.

Efectul se instaleaza gradat. Nu cand am iesit din cabinetul medicului nu mai transpiram, dar, treptat, cam in 3, 5 zile pana la o saptamana o sa vedem rezultatele si efectele dureaza in medie intre 6 si 12 luni, este acest interval dat de cantitatea de transpiratie. La persoanele care transpira abundent ne asteptam la un efect de 6 pana la 8 luni. Acolo unde avem o transpiratie moderata nu atat de abundenta, probabil efectul se va prelungi pana la 12 luni. Recomandam ca tratamentul sa fie efectuat cam o data pe an.

Contraindicatii
Pentru ca nu sunt studii in acest sens, nu vom face acest tratament femeilor insarcinate sau celor care alapteaza sau in cazul unor boli neurologice severe cum este miastenia gravis. Exista si anumite contraindicatii relative sau temporare, in cazul unor medicamente.