Cascatul contagios sau nu
Contagios printre oameni, cascatul are origini necunoscute. Desi poate parea de necrezut în epoca marilor progrese medicale pe care o traversam, adevarul este ca nimeni nu a reusit sa explice cu certitudine ce este, mai exact, cascatul si care sunt cauzele sale.
În trecut, se considera ca acest reflex ajuta la cresterea cantitatii de oxigen din sânge, însa aceasta teorie a fost demontata atunci când s-a demonstrat ca, de fapt, el reduce cantitatea de oxigen inspirat. Unii sunt de parere ca este un fenomen provocat de o stare anxioasa, altii sustin ca este o ”alerta” a organismului atunci când îti este somn sau te plictisesti. Ipotezele sunt nenumarate, adevaratele cauze sunt mistere înca.
Rolul cascatului pe deplin descifrat?
Dar stiinta nu se da batuta, studii recente dezvaluind informatii pretioase despre acest ”mecanism” aparent banal, dar care are mai multe beneficii decât ti-ai putea imagina.
Astfel ca în urma cercetarilor, cascatul s-a dovedit a fi un mecanism de control al corpului uman cu rol de reglator al temperaturii creierului (experimentele dezvoltate pe mai multe esantioane de voluntari au aratat ca oamenii tind sa caste mai mult iarna, comparativ cu anotimpul calduros).
Conform cercetatorilor americani, aceasta descoperire indica faptul ca reflexul de a casca “raceste” creierul. Astfel ca, atunci când iei o gura de aer proaspat în timpul iernii, creierul îsi ia de fapt o portie zdravana de sanatate, schimbul de aer cu mediul extern având efect de regenerare asupra acestuia.
O alta ipoteza este cea, conform careia cascatul îmbunatateste capacitatea mentala de receptie a informatiilor, adica ajuta la cresterea nivelului de atentie.
Creierul consuma o treime din caloriile ingerate de un om, generând astfel caldura si provocând somnolenta. Cascatul ar contracara acest efect, conform studiilor. Si psihologii au un cuvânt de spus: atunci când exista o întârziere în elaborarea mentala a informatiilor, corpul reactioneaza prin cascat.
Cascatul, emotiile si constiinta
Recunosc, eu am cascat de câteva ori numai scriind acest articol. Se pare ca are legatura tot cu efectul de “racire” a creierului: studiile au demonstrat ca persoanele care au tinut un pachet de gheata pe frunte nu au avut tendinta de a casca, în timp ce subiectii ce tineau obiecte calde pe frunte s-au molipsit de la cei care cascau.
În fine, o alta descoperire vine cu vesti si mai bune: cascatul ne ajuta sa devenim mai introspectivi si mai constienti de sine, reduce stresul, intensifica puterea memoriei, constiinta sociala, compasiunea si comunicarea cu semenii.
Conform cercetatorilor de la Institutul de Neurologie din Londra, cascatul este unul dintre cele mai strasnic pastrate secrete în neurostiinta si totodata o puternica unealta de intensificare neuronala. Acest reflex este folosit de multe decenii în terapia vocii, ca un mijloc eficient de reducere a hipertensiunii din gât si a anxietatii.
Câteva studii recente bazate pe scanarea creierului au aratat cum cascatul induce o activitate neuronala unica în zonele creierului care sunt direct legate de generarea constiintei sociale si crearea sentimentelor de empatie. Una dintre aceste zone este precuneusul, o mica structura ascunsa în cutele lobului parietal, acesta parând sa joace un rol central în constiinta, autoreflectie si refacerea memoriei.
Este de asemenea una dintre zonele cele mai atinse de afectiunile batrânetii si problemele de deficit de atentie, deci este posibil sa întarim aceasta parte a creierului printr-un simpul cascat. Deoarece precuneusul a fost asociat recent cu sistemul neuron-oglinda din creier (care ne permite sa rezonam la sentimentele si comportamentele altora), cascatul ar putea chiar sa ajute la intensificarea constiintei sociale, compasiunii si comunicarii eficiente.
Numeroase neurochimicale sunt implicate în experienta cascatului, inclusiv dopamina, care activeaza producerea de oxitocina în hipotalamus si hipocamp, zone esentiale pentru activarea memoriei, controlul voluntar si reglarea temperaturii. Acesti neurotransmitatori regleaza placerea, senzualitatea si relatiile dintre indivizi, deci daca vreti sa va sporiti intimitatea si sa stati împreuna cu partenerul dumneavoastra, atunci cascati împreuna.
Sa cascam, asadar!
Cascati cât de mult puteti într-o zi, când va confruntati cu o problema dificila la lucru, când va pregatiti sa mergeti la culcare si ori de câte ori simtiti mânie, anxietate sau stres. Cascati înainte sa aveti o discutie importanta, cascati înainte sa dati un test si cascati în timp ce meditati sau va rugati pentru ca va va intensifica experienta spirituala.
