articole

Odată cu venirea sezonului rece, multe persoane cred, în mod eronat, că temperaturile scăzute sunt de vină pentru supărătoarele dureri în gât și că acest lucru este inevitabil.

Află mai jos care sunt cele mai frecvente mituri despre durerile în gât, dar și remediile care te pot ajuta să scapi de această problemă.

Vremea rece, de vină pentru durerile în gât?

Da și nu – într-o proporție de 90-95% din cazuri, durerile în gât sunt cauzate de infecții virale care survin cu precădere, dar nu exclusiv, în lunile de toamnă și iarnă.

Motivul pentru care răcim mai des în sezonul rece este faptul că petrecem mai mult timp în interior, alături de persoane care pot fi infectate, ceea ce crește riscul de transmitere a virusurilor.

Există însă și cazuri în care de vină pentru durerile în gât sunt schimbările bruște de temperatură – de exemplu, atunci când ieșim din locuința încălzită în mediul exterior, cu vânt, temperaturi scăzute, dar și invers, în timpul verii de exemplu, când intrăm într-o încăpere unde funcționează aerul condiționat și temperatura este cu mult sub limita recomandată față de exterior.

Durerile în gât ascund o banală răceală

Nu întotdeauna – virusurile gripale și rinovirusurile sunt adesea cauza durerilor în gât, dar există și alte afecțiuni care se pot manifesta astfel.

Printre acestea amintim: mononucleoza, rubeola, rujeola, infecția cu virusul SARS-CoV-2, crupul laringian (laringotraheobronșita), infecțiile streptococice, alergiile la praf, mucegai, polen, blana animalelor, refluxul gastroesofagian, infecția cu HIV, infecțiile fungice, infecția cu citomegalovirus, tumorile la nivelul gâtului, limbii etc.

Alte posibile cauze ale durerilor în gât sunt aerul uscat din încăpere, țipatul, deodorantele de cameră, apneea de somn, alimentele picante, alcoolul și fumatul.

Fumul de țigară duce la apariția sau la agravarea durerilor în gât

Adevărat 100%! Țigările conțin substanțe chimice extrem de nocive care irită gâtul.

În plus, chimicalele îngroașă mucusul și astfel acesta devine mult mai greu de eliminat, motiv pentru care se instalează și tusea supărătoare, numită tradițional tusea tabagică.

Și fumatul pasiv este la fel de dăunător – chiar dacă nu ești fumător, dacă stai în preajma persoanelor care fumează, riscul să te confrunți cu dureri în gât este la fel de mare.

Nu mănânc și nu beau nimic – așa vor trece de la sine durerile în gât

Fals – nu trebuie să stai nemâncat pentru a scăpa de chinuitoarele dureri în gât. Din contră, dacă mănânci (ce trebuie) și bei multe lichide, sistemul imunitar capătă forțe proaspete și vei fi ca nou într-un timp mai scurt.

Ca să grăbești vindecarea, sunt indicate alimente precum piureul de cartofi, iaurturile, supele limpezi, ceaiurile călduțe.

Sunt de evitat lactatele (acestea îngroașă mucusul) și alimentele ori băuturile fierbinți, pentru că pot agrava durerile în gât.

Durerile în gât pur și simplu nu pot fi prevenite

Deloc adevărat – există multe măsuri pe care le poți lua pentru a preîntâmpina acest disconfort.

Prima regulă: spălatul frecvent și corect pe mâini, pentru a distruge orice urmă de virus pe care l-ai fi putut lua de pe suprafețe contaminate (yale, tastatură, butonul din lift, bara din metrou, autobuz etc.).

O altă măsură eficientă pentru a ține la distanță virusurile este purtarea măștii de protecție în spațiile închise, dar și în cele deschise, aglomerate. Mai ales în contextul pandemiei de COVID-19, dar și al sezonului gripal care stă să înceapă, masca de protecție devine un accesoriu indispensabil.

Ce mai poți face pentru a preveni durerile în gât: renunță la fumat, hidratează-te, menține curățenia în locuință, evită să folosești la comun pahare, veselă, stai la distanță de persoanele care prezintă simptome de răceală sau gripă.

Fii prevăzător și ia măsuri din timp!

Dacă simți deja „un gâdilici” în gât, e posibil ca virusul să își fi croit deja calea în organismul tău, dar asta nu înseamnă că trebuie să îl lași de capul lui.

Gargara cu apă sărată (o linguriță de sare într-un pahar cu apă călduță) poate preveni agravarea durerilor în gât, deoarece are proprietăți antiinflamatorii, antiseptice și antibacteriene. Este indicată în special seara, înainte de culcare, astfel încât să își facă efectul în timpul nopții, iar dimineața să fii ca nou.

La fel de bune sunt spray-urile sau comprimatele de supt cu triplă acțiune – antibacteriană, antifungică, anestezică. Acestea acționează super-rapid: în doar 30 de secunde vei da uitării durerile în gât și dificultățile de înghițire!

Un ceai călduț de plante îndulcit cu puțină miere de albine este, de asemenea, o idee bună pentru ameliorarea disconfortului cauzat de durerile în gât.

În mod normal, durerile în gât dispar în 2-7 zile, dar dacă acestea nu dau semne că ar vrea să-ți dea pace, ba chiar se agravează și mai apar și alte simptome (dificultăți respiratorii, febră peste 38 de grade, dureri de urechi, gât înțepenit etc.), ia legătura cu medicul de familie pentru un consult amănunțit!

Top 10 sfaturi pentru părinți
Ce poți face pentru a scădea riscul copilului de a se îmbolnăvi în această toamnă?
Amintește-i de necesitatea spălatului pe mâini
Amintește-i celui mic că spălatul pe mâini este una dintre cele mai importante reguli pentru a ține aceste boli ale copilăriei la distanță și că este necesar să se spele pe mâini când vine de la joacă, după ce folosește toaleta și înainte să mănânce.

Explică-i de ce nu e bine să-și atingă fața
Spune-i copilului că nu trebuie să-și atingă ochii, nasul și gura cu mâinile murdare, pentru că se poate îmbolnăvi.

Învață-l importanța distanțării
Învață-l pe cel mic că e important să stea la distanță de persoanele bolnave, care strănută, tușesc și își suflă nasul, pentru a se feri de boli transmise în acest fel.

Nu omite vaccinurile
Vaccinul antigripal poate fi făcut și copiilor cu vârste de peste 6 luni, așa că în fiecare an, în luna octombrie sau noiembrie, mergeți cu toții la vaccinat.

Hrănește-l corespunzător
Alimentația este foarte importantă pentru un sistem imunitar puternic, care să-l ferească pe cel mic de diverse boli ale copilăriei mai frecvente toamna, cum ar fi răceala și gripa. Ai grijă să îi oferi în principal legume și fructe proaspete, pline de vitamine, minerale și antioxidanți, pâine integrală, carne slabă și lactate slabe. Evită să îi dai copilului produse lipsite de nutrimenții adecvați, cum ar fi mâncare de la fast food și dulciuri din comerț.

Oferă-i un supliment alimentar
Suplimentele cu probiotice, zinc, vitamina C și vitamina D ar putea contribui la menținerea unui sistem imunitar puternic, care să țină la distanță afecțiunile sezonului rece.

Trimite-l la joacă
Mișcarea este crucială pentru întărirea sistemului imunitar. Și adulții trebuie să facă măcar 150 de minute de mișcare moderată pe săptămână, dar copiii trebuie să fie și mai activi. Copiii sub cinci ani e bine să facă măcar 3 ore de mișcare pe zi, în timp ce copiii mai mari de 5 ani trebuie să facă cel puțin 60 de minute de activități fizice moderate pe zi.

Alege-i hainele cu atenție
Chiar dacă cel mic nu e preocupat de cum se îmbracă sau dimpotrivă, insistă să poarte hainele preferate de vară și după ce a venit toamna, e important să fie îmbrăcat corespunzător temperaturilor în scădere. Cel mai simplu e să îi pui mai multe straturi de haine din care să poată să scoată dacă i se face cald sau pe care să le pună dacă i se face frig.

Nu-l expune la mucegai
Mucegaiul este unul dintre factorii cauzatori de alergii, care se instalează în zonele din casă în care umezeala este prea mare. Ai grijă ca dormitorul copilului să fie bine izolat, să fie aerisit și să nu aibă astfel de zone în care se depune mucegaiul.

Nu-l trimite la grădiniță sau la școală dacă dă semne de boală
Nu mai puțin important, dacă observi la cel mic semne precum strănut, tuse sau nas care curge, e clar că a luat din colectivitate una dintre acele boli ale copilăriei specifice toamnei, așa că e indicat să-l ții acasă și să-i oferi remedii naturale (suc de mere, supe calde, spray-uri nazale cu apă de mare etc.). În cazul în care copilul face febră mare și simptomele se înrăutățesc, cere imediat sfatul medicului.

Odată cu instalarea temperaturilor joase și a schimbării de anotimp, cei mici sunt mai expuși la a face unele boli ale copilăriei. Iată ce poți face, ca părinte, pentru a le scădea riscul de boală.

Care sunt bolile copilăriei?
Unele dintre cele mai frecvente boli și probleme de sănătate ale copilăriei sunt durerea în gât, durerea de ureche, infecțiile de tract urinar, infecții ale pielii, bronșita, bronșiolita, răceala obișnuită și sinuzita bacteriană. Dintre acestea, afecțiunile care apar mai ales toamna sunt cele provocate de virusuri, cum ar fi răceala și gripa.

Ce boli apar cu precădere toamna?
Unele boli ale copilăriei apar cu precădere în lunile de toamnă și iarnă: răceala obișnuită, gripa și alergiile.

Răceala obișnuită
Răceala obișnuită, un tip de infecție a căilor respiratorii superioare cauzată adesea de rinovirusuri, este mai răspândită în toamnă decât primăvara sau vara. Răceala se transmite prin tuse, strănut și atingerea unor suprafețe pe care le-au atins persoanele bolnave și apoi ducerea mâinii la gură. Pentru răceală nu există vaccin, dar, din fericire, simptomele de răceală nu sunt foarte severe.

Gripa
Gripa se răspândește cu ușurință între oameni și mai ales în colectivitățile de copii prin tuse, strănut și chiar prin vorbire la o distanță foarte mică. De asemenea, virusul gripal poate supraviețui pe o suprafață și poate fi luat de oricine o atinge. Vaccinurile antigripale sunt disponibile în mod obișnuit în timpul toamnei și al iernii și reprezintă cel mai bun mod de a preveni infectarea cu virusul gripal și îmbolnăvirea de gripă.

Astmul alergic
Alergiile toamnei și bolile respiratorii pot exacerba simptomele astmului. Astmul alergic sau astmul uscat sunt în special agravate de modificările care au loc toamna (frig, umezeală, mucegai etc.). Cel mai frecvent aspect sezonier al astmului alergic este dificultatea la respirație.

Care sunt semnele bolilor copilăriei?
Simptomele unei răceli – congestia și secrețiile nazale, durere în gât, tuse – pot dura până la zece zile. Mucozitățile de culoare albă sau galbenă nu înseamnă că sunt necesare antibiotice, răcelile obișnuite nu au nevoie de antibiotice. Cu toate acestea, dacă se suspectează o infecție sinusală (care poate fi anunțată de mucozități de culoare verde), e necesar un consult medical. Pediatrul sau medicul de familie va decide cu atenție dacă antibioticele sunt cea mai bună alegere pe baza simptomelor copilului și a unui examen fizic.

Gripa la copii vine cu simptome precum febră (39,4° C – 40,5° C), dureri corporale care pot fi severe, dureri de cap, durere în gât, tuse care se agravează, oboseală, nas înfundat. În unele cazuri, copilul poate avea și simptome precum greaţă, vărsături sau diaree. Majoritatea copiilor se recuperează în decurs de o săptămână, dar se pot simți în continuare foarte obosiți timp de 3-4 săptămâni.

În ceea ce privește astmul alergic, simptomele sunt tuse, mai ales noaptea, în timpul exercițiilor fizice sau când copilul râde, dificultăți de respirație, senzație de strângere în piept, respirație scurtă și șuierătoare.

Te confrunţi cu dureri articulare când se schimbă vremea, de regulă când e înnorat şi plouă? În situaţia ta sunt mii de alte persoane cu aceeaşi problemă. Astăzi te simţi bine, mâine te dor articulaţiile, aparent fără niciun motiv. Însă există o legătură între vremea mohorâtă şi durerile articulare. Concret, aceasta constă în scăderea presiunii atmosferice, care ar putea determinat un răspuns inflamator ca urmare a hiperproducţiei unor markeri specifici, TNF-alfa şi IL6.

O altă posibilă explicaţie a durerilor articulare survenite în zilele cu ploaie ar putea fi… tristeţea. Atunci când soarele lipseşte de pe cer, oamenii au tendinţa să fie mai supăraţi, mai focusaţi pe probleme decât pe bucurii.

Cauzele nu sunt pe deplin elucidate de ştiinţă în ceea ce priveşte legătura dintre vreme şi durerile articulare, dar un lucru este sigur: există soluţii!

Dacă ai dureri articulare, cu precădere la schimbarea vremii, este foarte posibil ca acestea să fie localizate în aceeaşi regiune de fiecare dată, cum ar fi genunchii, şoldurile sau umerii, iar o posibilă cauză poate fi şi artrita.

Iată câteva remedii rapide pentru a scăpa de dureri articulare:

• Practică exerciţii de stretching, care au rolul de a îmbunătăţi mobilitatea şi flexibilitatea articulaţiilor. De asemenea, acest tip de întinderi ajută la reducerea durerilor musculare, printr-o oxigenare optimă a sângelui, reduc rigiditatea musculo-articulară asociată îmbătrânirii, contribuie la eliminarea stresului şi îmbunătăţesc capacitatea de efort.
• Mănâncă alimente bogate în vitaminele A, D, E şi K sau ia suplimente, dar numai la recomandarea medicului. De asemenea, adaugă în regimul alimentar grăsimi sănătoase, care ajută la absorbţia vitaminelor, precum avocado, ulei de măsline, de cocos, peşte gras şi nuci.
• Evită alimente şi băuturi cu potenţial inflamator, precum dulciurile bogate în zahăr, sucurile carbogazoase, fast-foodul, prăjelile, laptele de vacă, mezelurile grase, hiperprocesate, carnea grasă şi cerealele rafinate.
• Deseori, durerile articulare sunt determinate şi de afecţiuni digestive, precum boala Crohn sau colita ulcerativă. De altfel un studiu arată că aproape 30% dintre persoanele care se confruntă cu aceste afecţiuni dezvoltă, la un moment dat, artrită.
• Pune în practică terapia cald-rece – fă-ţi un duş lung cu apă caldă, apoi aplică pe articulaţia dureroasă gheaţă, dar niciodată direct pe piele, ci înfăşurată într-un prosop.
• Aplică unguente pe bază de capsaicină – această substanţă din ardeiul iute ameliorează inflamaţia prezentă la nivelul articulaţiei prin efectul său de încălzire.

Care sunt simptomele ce pot indica anxietatea socială?
Există trei categorii principale de simptome care indică anxietatea socială. Acestea sunt:

• Simptome fizice
• Simptome cognitive
• Simptome comportamentale

Simptome fizice și ce să faceți în privința lor
Principalele simptome fizice sunt înroșirea feței, transpirație excesivă, tremurături, tensiune musculară, bâlbâit sau tremuratul vocii, respirație îngreunată sau senzație de sufocare ca urmare a hiperventilației, gură uscată, palpitații sau ritm cardiac accelerat.

Există diverse modalități prin care aceste simptome pot fi diminuate sau ținute sub control, cum ar fi creșterea aportului de apă și respirația pe nas și nu pe gură în cazul simptomului de gură uscată, dușuri fierbinți, masaje regulate și practicarea de yoga sau exerciții de stretching pentru combaterea tensiunii musculare etc.

Simptome cognitive și cum pot fi corectate
Simptomele cognitive constau în tendința spre negativitate (biasul cognitiv al negativității), respectiv obiceiul de a trece cu vederea experiențele pozitive și a accentua aspectele negative ale unei situații. De exemplu, puteți ignora cât de mult au fost interesate persoanele cu care ați stat de vorbă de ce ați spus voi, doar pentru că nu toată lumea a râs la o glumă pe care ați făcut-o la un moment dat sau puteți avea senzația că toată lumea are abilități sociale excelente și că voi sunteți singurii care se fac de râs în situații publice.
Adesea, vedeți lucrurile doar în alb și negru, fără nuanțe de gri sau catastrofizați lucrurile: „sunt un ratat”, „o să mă fac complet de râs”, „dacă mă duc la petrecere, nimeni nu va vorbi cu mine”.
Aceste biasuri sau distorsiuni cognitive sunt erori în interpretarea evenimentelor, acțiunilor și intențiilor celorlalți și au un impact major asupra modului în care ne comportăm și relaționăm cu ceilalți.
În spatele lor se găsesc convingeri negative, adesea inconștiente, despre noi înșine care s-au format în interacțiunea cu ceilalți din copilăria noastră. Distorsiunile cognitive pot fi combătute rațional, dar ele necesită și o restructurare a sistemului de convingeri din interiorul nostru.

De exemplu, în copilăria noastră, adesea, am fost umiliți în fața celorlalți și s-a râs de noi. Deoarece această experiență repetată a avut un impact emoțional major asupra noastră, efectele au fost că noi ne așteptăm și acum ca ceilalți să ne judece, să ne critice și să ne umilească. Iar acest lucru ne face să ne comportăm într-un anumit fel și să reacționăm într-un anumit mod la ceea ce spun și fac ceilalți cu urmări fundamentale asupra relațiilor noastre cu profesorii, pe plan profesional și în viața noastră privată.
E nevoie să conștientizăm și să înțelegem acest tipar de gândire și sistemul de convingeri negative din spate pentru a-l putea transforma în mod fundamental.

Simptome comportamentale și modalități de diminuare a acestora
Cel mai important simptom din această categorie și cu impactul cel mai ridicat asupra vieții persoanei în cauză îl reprezintă comportamentul evitant/de fugă. Atunci când vă lăsați pradă anxietăți, începeți să evitați să vă puneți în situații care vă provoacă anxietate.
Din păcate, efectele sunt adesea o izolare din ce în ce mai mare pe plan personal și o diminuare semnificativă a rezultatelor pe plan profesional și educațional. Toate aspectele existenței unui individ sunt afectate.
Comportamentele limitante/de protecție pot însoți sau înlocui comportamentul evitant. De exemplu, puteți ocoli privirea interlocutorului vostru atunci când purtați o conversație sau puteți să-l bombardați cu o avalanșă de întrebări pentru a-i devia atenția de la voi către propria persoană.

O modalitate de a combate aceste comportamente ar fi să încercați să faceți exact contrariul a ceea ce vă dictează anxietatea. De exemplu, în loc să vă îmbrăcați cât mai anost ca să nu vă observe nimeni la o petrecere, purtați o bluză într-o culoare intensă, care să atragă privirile celorlalți. Puteți începe cu pași mici și face schimbări treptate, progresive în comportamentul vostru odată ce sesizați tiparul acestuia.

Anxietatea socială nu trebuie ignorată
Având în vedere consecințele majore asupra existenței unui individ pe toate planurile, anxietatea socială trebuie luată în serios și tratată. Dacă vi se pare că timiditatea de care suferiți este de fapt anxietate socială, e important să luați cât mai repede legătura direct cu un psiholog sau cu medicul de familie care să vă îndrume spre un psiholog sau psihiatru.
Atunci când simptomele anxietății sociale sunt lăsate netratate pentru o perioadă îndelungată, afecțiunea se poate agrava și există totodată riscul de apariție a unei depresii.

Anxietatea socială este o problemă reală și nu e sinonimă cu timiditatea. Dacă v-ați petrecut toată viața cu gândul că sunteți timizi, cum vă puteți da seama că e vorba de mai mult de atât? Dacă sunteți părinții unui copil timid, cum știți dacă ar trebui să vă faceți griji sau nu în privința lui?

Ce este anxietatea socială și care sunt efectele acesteia
Persoanele care suferă de anxietate socială se simt foarte inconfortabil în situațiile sociale, au senzația că ceilalți îi judecă, că vor face o impresie proastă și că se vor face de râs. Sunt extrem de neliniștite, tensionate și chiar îngrozite atunci când se află în anumite sau în majoritatea situațiilor sociale. Teama este atât de puternică, încât le determină să evite situațiile generatoare de anxietate sau.

Copilăria este perioada în care ne formăm abilitățile sociale de care vom avea nevoie ulterior. Copiii care suferă de anxietate socială adesea nu-și dezvoltă abilitățile sociale adecvate.

Ca adulți, e posibil ca ei să fie deja obișnuiți să sufere de teamă în situațiile sociale și să-și creeze un tipar comportamental de evitare, ferindu-se de interacțiunile sociale și simțindu-se în siguranță în izolare sau solitudine, chiar dacă acestea sunt resimțite acut ca fiind dureroase.

Un adult afectat de anxietate socială își dorește adesea compania celorlalți, suferă de singurătate, dar întâmpină dificultăți majore în interacțiunile sale sociale.
Efectele în domeniul formării școlare, al evoluției profesionale, independenței financiare și al relațiilor personale pot fi majore. O persoană care suferă de anxietate socială poate fugi de interviurile de angajare sau se poate bloca atunci când trebuie să vorbească în public, poate refuza posturi care cer interacțiunea cu ceilalți, poate avea un cerc de prieteni extrem de restrâns sau inexistent, își poate găsi cu greu un partener sau își poate petrece viața singură. Adesea, anxietatea socială duce la o existență solitară și, drept urmare, la depresie sau dependențe de alcool sau alte substanțe.

Din păcate, tocmai anxietatea socială e cea care împiedică persoanele afectate de ea să caute ajutor, deoarece studiile arată că aproape 70% dintre persoanele care suferă de anxietate socială pot fi tratate cu succes cu ajutorul psihoterapiei.
Adeseori, anxietatea socială este trecută cu vederea și de persoana afectată, și de familia ei ca și cum ar fi vorba doar de o timiditate excesivă. Oamenii nu își dau de multe ori seama că e vorba de o tulburare afectivă și că aceasta poate fi tratată.

Anxietatea socială versus timiditatea: cum faceți diferența?
În general, se poate face distincția între cele două prin intensitatea anxietății/senzației de teamă, a comportamentului evitant și a măsurii în care această afectează funcționarea individului, respectiv cât de mare este impactul negativ asupra diverselor domenii ale vieții persoanei în cauză.

Iată un exemplu pentru a înțelege mai bine cum deosebim anxietatea socială de timiditate!
Să spunem că urmează să țineți un discurs în public. Dacă suferiți de anxietate socială, e posibil să vă faceți griji timp de săptămâni sau chiar luni de zile înainte de eveniment și să nu mai reușiți să dormiți cum trebuie, iar la momentul evenimentului să prezentați simptome fizice de intensitate ridicată care să includă accelerarea bătăilor inimii, respirație îngreunată, să vă transpire palmele sau întregul corp, să tremurați de teamă etc.

În general, dacă e vorba doar de timiditate, odată cu trecerea timpului, în timp ce vorbesc și se acomodează cu situația inconfortabilă, persoanele care suferă de timiditate constată o diminuare a acestor simptome, ceea ce nu se întâmplă în cazul anxietății sociale.

Persoana care suferă de anxietate socială își dă seama că temerile sale sunt nefondate/excesive, dar este incapabilă să le controleze. Teama fiind atât de intensă, persoanele în cauză ajung adesea să recurgă la orice stratagemă posibilă pentru a evita situația generatoare de anxietate sau să fugă din ea.

Potrivit specialiștilor, există numeroase modalități prin care părinții pot întări sistemul imunitar al copilului lor. Imunitatea se dezvoltă în timp, prin urmare, cu cât suntem mai expuși factorilor de mediu, cu atât sistemul nostru imunitar se dezvoltă mai bine. Pentru copii, mediul înconjurător este nou, în continuă descoperire, dar cu timpul, sistemul lor imunitar se dezvoltă și crește.

Astfel, specialiștii recomandă opt modalități cheie pentru a reduce riscul de răceală și de infecții virale și bacteriene la copii, mai ales în această perioadă, când se știe că există un risc mai mare de infecții respiratorii.
Primul pas este alăptarea, care reprezintă o modalitate importantă prin care copilul poate să dezvolte un sistem imunitar puternic. În timpul alăptării, mama transferă copilului din propria imunitate, susțin specialiștii. Laptele matern este bogat în nutrienți unici, care servesc numeroase scopuri în dezvoltarea optimă a celui mic, așadar, dacă ești proaspătă mămică, este bine să ai în vedere acest aspect.

Un alt factor crucial este vaccinarea. Administrarea tuturor vaccinurilor recomandate previne bolile potențial periculoase pentru copii, cum ar fi tusea convulsivă, pojarul, oreionul, hepatita și varicela. Orice copil mai mare de 6 luni trebuie să fie vaccinat antigripal. Uneori, copiii mici se îmbolnăvesc de gripă, care poate avea ca complicație pneumonia și, astfel, durează mai mult până își revin, ceea ce le slăbește în mod considerabil imunitatea.

Oferiți-le copiilor un regim alimentar sănătos. Părinții trebuie să le asigure copiilor un regim alimentar echilibrat, cu multe fructe și legume. Acestea conțin antioxidanți, vitamine și minerale esențiale pentru clădirea sistemului imunitar și dezvoltarea corectă a organismului. Suplimentele alimentare pot fi oferite atât pentru tratarea deficitelor de vitamine sau de minerale, cât și pentru efectele benefice pe care nutrienții din alimente le au asupra sănătății organismului. De pildă, acizii grași de tip Omega 3 combat procesele inflamatorii din corp și susțin activitatea sistemului imunitar al copilului. Dacă cel mic nu poate înghiți tabletele de ulei de pește (acestea sunt, de obicei, destul de mari), poți opta pentru suplimente sub formă de capsule moi, care pot fi mărunțite și încorporate în hrana oferită celui mic. O alternativă de asemenea bună este uleiul de pește lichid, care poate fi administrat cu lingurița. Atenție, însă, la gustul produsului – te poți orienta după un produs aromat, care să ascundă gustul original al uleiului de pește, ce îl poate face pe micuț să refuze suplimentul.

Copiii au nevoie de somn suficient. Dacă nu se odihnesc așa cum trebuie, organismul își pierde mecanismele de apărare naturale și se vindecă mai greu în urma bolilor.

Activitatea fizică este, la rândul său, foarte importantă. Exercițiile fizice contribuie la o circulație a sângelui mai bună, ceea ce va duce la o funcționare mai bună a plămânilor și a inimii, fapt care crește imunitatea, susțin specialiștii.

Copiii trebuie învățați ce înseamnă o igienă corespunzătoare. Chiar și copiii mici pot fi încurajați să adopte obiceiuri simple, cum ar fi spălatul frecvent pe mâini pentru 40 de secunde, dar nu mai puțin de 20 de secunde, și acoperirea gurii atunci când tușesc.

Un alt aspect deosebit de important este să îl protejezi pe cel mic de fumul de țigară. Ca orice factor alergen, fumul de țigară va afecta sistemul imunitar al copilului. Copiii expuși la fum de țigară, în mod regulat, tind să dezvolte infecții respiratorii mult mai des. Dacă ești fumătoare sau ai membri de familie fumători, este o idee bună să renunțați la obicei, atât pentru sănătatea voastră, cât și pentru cea a copilului.

Nu în ultimul rând, evită folosirea exagerată a antibioticelor, mai ales dacă nu sunt recomandate de medicul pediatru. Dacă acest tip de medicamente sunt utilizate cu o frecvență crescută, adică de câteva ori pe an, bacteriile pot să devină rezistente la efectul acestora. Așadar, atunci când cel mic are o boală bacteriană, care în mod normal se tratează cu antibiotice, e posibil ca tratamentul să înceteze să mai funcționeze și să fie nevoie de un antibiotic mai puternic, care îi va slăbi imunitatea. Specialiștii sugerează că cel mai bine ar fi ca atât bolile virale, cât și cele bacteriene să-și urmeze cursul normal, atât timp cât simptomele nu impugn probleme mari. Ceaiurile calde, suplimentele cu vitamina C, odihna la pat și siropurile pentru imunitate, cu ingrediente precum extract de echinacea și cătină, sunt aliații imunității copilului tău.

Alte recomandări pentru imunitatea copilului tău
Există câteva obiceiuri, pe lângă spălatul frecvent pe mâini, pe care copilul tău ar trebui să le dobândească, pentru a se feri de boli, dar și pentru a-și susține imunitatea. În primul rând, este bine ca cel mic să învețe, cât mai devreme, că nu este bine să ducă mâna la ochi, nas sau gură, fără să-și spele mâinile în prealabil. Desigur, atunci când este afară, la joacă, acest lucru nu mai e în controlul tău. De aceea, este recomandat să îi repeți celui mic să nu își ducă mâinile murdare la față iar, în timp, acest obicei i se va întipări în minte.

Un alt aspect important este igiena personală, de la hainele pe care le îmbracă, la așternutul în care doarme, la periuța de dinți pe care o folosește. Cel mic trebuie să înțeleagă că nu este bine să stea în haine murdare, că periuța de dinți trebuie spălată temeinic și schimbată la 3 luni, și că așternuturile trebuie să fie proaspete și curate. Chiar dacă tu ești cea care face toate aceste lucruri pentru copil, este important ca el să înțeleagă, de mic, importanța curățeniei, pentru a o practica cu ușurință odată ce crește și devine mai autonom.

Același principiu se aplică și în alimentație. Este bine ca cel mic să aibă acces la o varietate de alimente, mai rar la cele mai puțin nutritive, pentru a-și satisfice pofta, dar, în cea mai mare parte, copilul trebuie înconjurat de alimente sănătoase, pentru a deprinde acest obicei, mai ușor, la maturitate.

Greața și diareea: în ce afecțiuni apar împreună
Greața și diareea pot apărea împreună și pot fi cauzate de o serie de boli sau probleme de sănătate, dintre care unele pot fi tratate acasă, în timp ce altele necesită un tratament medical prompt.

Gastroenterita virală
Greața și diareea pot să apară împreună în caz de gastroenterită virală, care este o infecție a intestinelor. Deși unele persoane o numesc „răceală la stomac”, acest termen nu este corect din punct de vedere medical. Multe virusuri pot declanșa gastroenterită virală, dar cel mai frecvent este norovirusul.

Afecțiunea este contagioasă și apare în general după contactul cu cineva deja infectat sau prin alimente sau apă contaminate. Persoanele care suferă de gastroenterită virală pot prezenta simptome precum greaţă, diaree, vărsături, febră, dureri abdominale sau crampe și dureri de cap.

Gastroenterita virală durează mai puțin de o săptămână, iar majoritatea oamenilor își revin fără tratament – mai ales că nu există un tratament specific. Se pot lua medicamente cum ar fi loperamida și subsalicilatul de bismut pentru a ajuta la reducerea simptomelor diareei, iar pentru a preveni deshidratarea se beau multe lichide

Toxiinfecția alimentară
Și toxiinfecția alimentară este o boală în care greața și diareaa pot să apară împreună. O persoană se poate confrunta cu această neplăcere în cazul în care consumă alimente sau băuturi contaminate cu bacterii, virusuri sau paraziți. Simptomele se dezvoltă după câteva ore, dar instalarea lor poate dura și câteva zile, și includ greaţă, diaree, dureri de stomac și crampe, febră, vărsături.

Toxiinfecția alimentară se tratează cu consum mare de lichide (apă, ceai, supă), cu înlocuitori orali de electroliți, cu odihnă, medicamente anti-vărsături, cum ar fi clorpromazină și metoclopramidă și medicamente antidiareice, cum ar fi loperamida și subsalicilatul de bismut. Se pot lua și suplimente alimentare cum ar fi cele pe bază de mentă, nalbă de pădure, afin, turiță mare și mușețel.
Diverticulita

Diverticulita apare atunci când se formează un fel de pungi în căptușeala colonului. Dacă aceste pungi se inflamează sau se infectează, apar simptome precum durerile abdominale, greaţa, vărsăturile, diareea, urinarea frecventă și durere în timpul urinării, febra, scaunele cu sânge și constipația.

Tratamentul pentru diverticulită include consumul unei diete bogate în fibre, suplimente de fibre, cum ar fi metilceluloza sau psyllium, iar medicul poate recomanda și antibiotice.

Boala celiacă
Boala celiacă este o tulburare digestivă în care sistemul imunitar al organismului își atacă propriile țesuturi. Atunci când o persoană mănâncă alimente care conțin gluten, se poate declanșa această afecțiune. Simptomele bolii celiace includ diaree, greaţă, flatulență, constipație, oboseală, ulcerații bucale, scădere bruscă în greutate, dureri abdominale și crampe, scaune mirositoare sau grase care plutesc, balonare și anemie.

Persoanele cu boală celiacă ar trebui să evite consumul de gluten. Odată ce glutenul este eliminat, intestinele se pot vindeca, iar simptomele se vor îmbunătăți.

Pancreatita
Greața și diareea pot apărea împreună și în caz de pancreatită, care este inflamația pancreasului. Pancreatita poate fi acută (pe termen scurt) sau cronică (pe termen lung). Persoanele cu pancreatită acută și cronică se confruntă, de obicei, cu dureri în abdomenul superior care se răspândesc în spate. Ambele tipuri de pancreatită pot provoca greață și diaree. Cu toate acestea, celelalte simptome ale afecțiunilor pot diferi.

Tratamentul va avea loc de obicei în spital, va depinde de severitatea pancreatitei și poate include analgezice, odihnă intestinală (persoana cu pancreatită nu va mânca sau bea pe cale orală până când starea nu se îmbunătățește), intervenție chirurgicală.

Apendicita
Apendicita este termenul medical pentru inflamarea apendicelui și umplerea lui cu puroi. Primul semn al apendicitei este durerea de stomac în centrul abdomenului, care începe apoi să se deplaseze în partea dreaptă jos. Simptomele suplimentare includ greaţă, vărsături, pierderea poftei de mâncare, diaree sau constipație, febră mare, abdomen umflat.

Dacă persoana suferă de dureri abdominale care se agravează progresiv, ar trebui să solicite ajutor medical. În cele mai multe cazuri, este nevoie de intervenție chirurgicală pentru a elimina apendicele.

Boala Crohn
Boala Crohn este o afecțiune cronică care provoacă inflamația tractului digestiv, aparținând unui grup de boli cunoscute sub numele de boli inflamatorii intestinale. Simptomele bolii Crohn variază în funcție de ce parte a intestinului este afectată. Cu toate acestea, principalele simptome sunt: diaree, dureri de stomac și crampe, pierdere în greutate, alte simptome care pot apărea fiind sânge în scaun, oboseală, ulcerații bucale, anemie și greaţă.

Tratamentele pentru boala Crohn includ: administrarea unor medicamente antiinflamatoare, steroizi, antibiotice, imunosupresoare, consumul sporit de lichide și săruri de rehidratare.

În timpul sarcinii
Greața și diareea pot apărea și în timpul sarcinii. Deși acestea se pot instala separat sau împreună, ele nu indică întotdeauna probleme de sănătate de bază.
Greața este o neplăcere obișnuită în timpul sarcinii și, în general, femeile se referă la ea cu expresia „grețurile de dimineață”. Problema apare frecvent și tinde să înceapă înainte de săptămâna a noua de sarcină. De obicei, dispare până în săptămâna 14. Unele gravide se pot confrunta cu starea de greață oricând, în timp ce altele se pot simți rău pe tot parcursul zilei. Hyperemesis gravidarum este un tip sever de greață de dimineață, care poate dura mai mult decât formele obișnuite de greață din timpul sarcinii.

Pentru a trata grețurile matinale, gravida poate încerca:

• Să consume mai multe mese mici pe tot parcursul zilei, în loc de trei mese mai mari, pentru a evita să aibă stomacul gol în anumite momente.
• Să evite odihna la pat imediat după masă (dar să-și stabilească unele momente destinate odihnei, în general).
• Să consume cantități mici de apă, ceai de plante sau băuturi răcoritoare naturale, neacidulate, în mod regulat.
• Să evite alimentele sau a mirosurile care observă că îi stârnesc greața.
• Să consume alimente „blânde”, cum ar fi bananele, orezul, merele, pâinea prăjită și ceaiul.
• Să bea un ceai de ghimbir sau să ia suplimente de ghimbir (acestea pot ajuta ajuta la combaterea senzației de greață).

Diareea poate apărea în timpul sarcinii din cauza modificărilor hormonale sau a unor infecții.

Când să mergi la medic
Greața și diareea pot apărea, așadar, din multe motive. Dacă e vorba de simptomele pancreatitei sau dacă aceste simptome apar împreună la copii, la femei însărcinate sau la vârstnici, trebuie solicitat ajutor medical cât mai rapid.

Măştile pe bază de argilă sunt lăudate de specialiştii în dermatocosmetica, de vedete, dar şi de bloggeritele de beauty în aceeaşi măsură – de ce sunt măştile pe bază de argilă atât de apreciate? Răspunsul este simplu: pentru că au nenumărate beneficii pentru ten.
Măştile cu argilă sunt recomandate pentru orice tip de ten, însă pentru tenul gras sunt absolut necesare

Beneficii masca facială pe bază de argilă

• Absoarbe sebumul în exces, lăsând pielea netedă şi curată
• Totodată, reglează secreţia de sebum pe viitor
• Desfundă porii blocaţi şi îi micşorează
• Tratează acneea
• Detoxifică pielea în profunzime
• Exfoliază pielea, îndepărtând celulele moarte
• Stimulează regenerarea pielii
• Oferă o strălucire aparte pielii

Cum se aplică masca pe bază de argilă

Modul în care aplici, precum şi momentul în care îndepărtezi masca de pe chip sunt mai importante decât ai crede. Dacă ai senzaţia că masca trebuie lăsată să acţioneze până când se usucă complet, atunci te înşeli!

Specialiştii sunt de părere că masca pe bază de argilă nu trebuie lăsată niciodată să se usuce în totalitate pe ten. Orice mască de argilă trece, în mod natural, prin 3 faze, iar a treia trebuie evitată cu orice preţ.

• Etapa umedă – în această etapă, masca abia a fost aplicată pe tenul curat, este încă umedă pe chipul tău, iar pielea absoarbe toate mineralele benefice din argilă.
• Etapa de uscare – în această fază, circulaţia sanguină este stimulată, iar masca începe să se răcească şi să se întărească. În timpul acestei etape, porii sunt deblocaţi, iar sebumul în exces este absorbit.
• Etapa uscată – această ultimă etapă trebuie evitată pentru că, odată ce masca se usucă în proporţie de 100%, argila absoarbe umezeala din piele, deshidratând tenul, poate chiar iritându-l.

Momentul oportun de îndepărtare a măştii de pe faţă este acela în care masca se deschide la culoare, începe să se usuce, dar este totuşi puţin lipicioasă.

Cele mai comune tipuri de argilă folosite în scopuri cosmetice

Argilă din bentonită – această este cea mai folosită argilă în scopuri cosmetice, datorită proprietăţilor sale de a absoarbe uleiurile, dar şi de a absoarbe toxinele din piele. Ideală pentru tenul cu acnee şi pentru remedierea excesului de sebum, argila din bentonită are o culoare verzuie sau cenuşie.

Argila Fuller’s Earth – un alt tip de argila, folosit adesea pe post de ingredient în produsele cosmetice, argila Fuller’s Earth absoarbe uleiurile, dar are şi un efect de illuminator asupra pielii, ceea ce o face benefică pentru persoanele care suferă de rozaceea.

Argila Rassoul – acest tip de argila este ideal pentru persoanele care au probleme cu punctele negre. Argila de origine marocană este folosită de secole întregi pentru curăţarea porilor. Totodată, are un efect calmant şi hidratant.
Argila roz – ideală pentru tenul acneic, dar şi pentru cel sensibil, argila roz are efecte care sunt vizibile imediat după aplicare.
Argila verde – argila verde absoarbe uleiurile, micşorează porii, reduce inflamaţiile şi uniformizează culoarea pielii.

Vară, soare, pistrui!

Vara apar și micile pete brune pe pielea atât de multor oameni. Doza mai mare de radiații UV din lunile de vară aduce cu sine și noi pistrui pe față și corp. Află cum apar pistruii, de ce oamenii cu pistrui ar trebui să ofere protecție specială pielii lor și cum poți scăpa de micile pete.

Când pigmenții nu sunt distribuiți corect
Micile pete brune apar de obicei pe chipurile oamenilor cu piele deschisă la culoare și cu păr blond sau roșcat. Pistruii sunt pete de pigmentare și apar de obicei din cauze genetice. În mod normal, melanocitele formează pigmentul brun numit melanină, menit să protejeze pielea de radiațiile UV în timpul expunerii la soare. În cazul oamenilor cu pistrui, un defect genetic cauzează distribuția neuniformă a melaninei în celulele pielii. Astfel, în locul unui bronz uniform, pe față și corp apar numeroase pete mici.

Când soarele răsfață pielea deschisă la culoare
Pielea noastră produce melanină pentru a se proteja împotriva radiațiilor ultraviolete, care formează razele de soare. Așadar, cu cât ne expunem mai mult la soare, cu atât pielea noastră produce mai multă melanină. Așa apar pistruii în zilele însorite – cu mult mai mult vara decât iarna. Din același motiv, pistruii apar mai mult în zonele expuse la lumina directă a soarelui – pe față, decolteu, umeri și brațe.

Cine are pistrui?
În special oamenii cu tipuri de piele fotosensibile – adică piele deschisă la culoare și păr blond sau roșcat – sunt predispuși la apariția pistruilor.

Culoarea pielii nu este cauzată de productivitatea celulelor care formează pigmenți, ci de conținutul de pigment al fiecărei celule. Spre comparație: oamenii cu pielea deschisă la culoare au o un conținut de pigment în celule de circa 50, spre deosebire de africani, care au până la 500! Astfel, nu e deloc de mirare că oamenii cu pielea deschisă la culoare au nevoie de protecție specială în fața soarelui.

Pistruii pot apărea adesea pe pielea femeilor însărcinate, din cauza alterării concentrației de hormoni. Această formă de hiper-pigmentare dispare de obicei după sarcină.