Durerea lombara
Ce este durerea lombara?
Aproape toata lumea a avut dureri lombare la un moment dat. Zona lombara face conexiunea dintre partea de sus si cea de jos a corpului si suporta majoritatea greutatii corporale. Datorita acestor roluri, o persoana se poate rani usor atunci cand ridica greutati, se intinde dupa ceva sau se rasuceste. Vestea buna este ca majoritatea durerilor de spate dispar in cateva saptamani printr-o ingrijire minimala. Totusi, daca durerea nu dispare in doua saptamani, se va consulta medicul specialist.
Prevenirea reaparitiei durerilor lombare
Daca o persoana a suferit la un moment dat de dureri lombare este foarte probabil ca acestea sa reapara. Pentru a nu avea dureri de spate si a pentru a evita reaparitia acestora este bine sa:
-existe o postura corecta in timpul mersului, in ortostatism sau in pozitie sezanda
-se execute in mod regulat exercitii fizice. Trebuie sa se plimbe, sa practice innotul sau sa utilizeze o bicicleta ergonomica. Inainte de efectuarea exercitiilor fizice trebuie sa se faca cateva exercitii de incalzire
-se incalte cu o pereche comoda de tenisi, cu toc jos si cu o buna aderenta
-se doarma pe o parte si sa se foloseasca o saltea medie ca si fermitate
-nu se ridice greutati prea mari. Cand e absolut necesara ridicarea unor obiecte grele, trebuie controlata foarte bine pozitia: se indoaie genunchii iar spatele se tine drept, obiectul ridicat trebuie tinut aproape de stomac si trebuie evitata executarea simultana a unor miscari de ridicare si rasucire
-se controleze foarte bine greutatea corporala. Un om prea greu, in special cu depuneri de grasime in jurul taliei, pune o presiune suplimentara asupra spatelui.
-se renunte la fumat – daca e cazul. Fumatul scade fluxul sangvin si previne vindecarea
Daca o persoana sta pentru perioade mari de timp in pozitie sezanda sau in picioare:
-trebuie controlata tot timpul pozitia corpului. Persoana trebuie sa stea drepta si cu umerii trasi in spate.
-trebuie sa foloseasca un scaun ce sustine foarte bine spatele
-trebuie sa ia pauze regulate in care sa se plimbe
Cauze
Majoritatea durerilor de spate sunt determinate de o combinatie de factori cum ar fi suprasolicitarea sau fortarea muschilor sau raniri ale muschilor sau ale ligamentelor ce sustin coloana vertebrala. Multi specialisti cred ca, in timp, suprasolicitarea cronica a muschilor poate duce la o debalansare generala a structurii coloanei vertebrale. Acest lucru determina o tensiune constanta la nivelul muschilor, ligamentelor, oaselor si a discurilor intervertebrale, ducand la o expunere mai mare a spatelui la raniri repetate.
Cauzele durerilor lombare tind sa fie relationate. De exemplu, dupa o problema musculara, este foarte posibil ca spatele sa fie folosit in mod diferit de cel uzual. Deoarece alte parti ale spatelui sunt folosite mai intens, sau se deplaseaza in moduri noi, cu care nu sunt invatate, pentru a inlocui muschiul afectat, aceste parti devin., la randul lor, expuse la raniri.
Cele mai frecvente cauze ale durerilor de spate sunt:
-intinderea muschilor, ligamentelor, a articulatiilor sacroiliace sau a coccisului. Aceasta poate fi rezultatul unei raniri bruste sau a suprasolicitarii
-presiunea asupra radacinilor nervilor din canalul vertebral. Presarea radacinilor nervoase poate fi cauzata de:
-o hernie de disc, cauzata, de multe ori, de vibratii sau miscari repetate (ca in cazul mersului cu masina sau al activitatii sportive, sau cand se ridica greutati intr-o pozitie gresita) sau de o intindere brusca si puternica, sau de o presiune crescuta asupra zonei lombare
-osteoartrita ce apare, de obicei, odata cu inaintarea in varsta
-spondiloliza si spondilolisteza, defecte ale vertebrelor ce determina o vertebra sa alunece peste alta fiind agravata de anumite activitati
-stenoza vertebrala, sau subtierea canalului vertebral, ce se dezvolta cu varsta
-deformarea coloanei vertebrale, inclusiv curbarea acesteia cum ar fi scolioza si cifoza (daca nu sunt severe, acestea cauzeaza foarte rar simptome)
-Fracturi prin compresie, mai frecvent intalnite la femeile trecute de menopauza cu osteoporoza, sau dupa utilizarea corticosteroizilor pe termen lung. La o persoana cu osteoporoza, chiar si o presiune minima pe coloana vertebrala, cum ar fi cea determinata de un stranut, poate determina o fractura de compresie
-fracturi ale vertebrelor cauzate de o presiune puternica, cum ar fi cea cauzata de un accident de masina sau bicicleta, o lovitura directa asupra coloanei vertebrale,sau comprimarea acesteia
Alte cauze
Probleme cervicale mai putin obisnuite ce determina dureri lombare includ:
-spondilita anchilopoetica, care este o forma de inflamare a articulatiilor ce afecteaza cel mai des coloana vertebrala
-infectii bacteriene. Bacteriile sunt transportate, de obicei, catre coloana vertebrala prin intermediul fluxului sanguin de la o infectie produsa in alta parte a corpului sau ca urmare a administrarii de droguri intravenos. Bacteriile mai pot patrunde la nivelul coloanei vertebrale si direct in timpul unor interventii chirurgicale sau a unui tratament cu injectii, sau ca urmare a unei leziuni. Durerile de spate pot fi rezultatul unei infectii in oase (osteomielita) sau la nivel vertebral (cel mai des la nivel epidural, infectie epidurala)
-tumori la nivelul coloanei vertebrale sau metastaze ce apar la nivelul oaselor sau ligamentelor coloanei vertebrale sau la nivelul radacinilor nervilor spinali
-boala Paget ce determina cresteri anormale ale oaselor afectand, cel mai adesea, pelvisul, coloana vertebrala, cutia craniana, pieptul sau picioarele.
-boala Scheurmann, in care unul sau mai multe oase ale coloanei vertebrale (vertebrele) se pot deforma cuneiform. Aceasta determina curbarea coloanei vertebrale (cifoza), cel mai frecvent in regiunea pieptului
Alte probleme medicale ce pot determina dureri similare cu durerile lombare, includ:
-boala pelvina inflamatorie
-anevrism aortic
-ulcer peptic
-afectiuni ale vezicii biliare
-pancreatita
-afectiuni ale tractului urinar, cum ar fi infectiile de tract urinar sau litiaza renala
-afectiuni ale prostatei
Starea mentala are, de asemenea, o influenta asupra nivelului de durere resimtit si mai ales daca aceasta devine cronica. Oamenii care sunt deprimati, stresati, nesatisfacuti de locul de munca pe care il au, sau cei care incearca sa obtina bani din asigurari in urma ranirilor au cea mai mare probabilitate de a avea dureri lombare cronice.
Simptome
Tipul, localizarea si severitatea simptomelor durerilor lombare depind de cauza ce le determina.
Simptomele unei luxatii sau a unei intinderi (la nivelul unui muschi, ligament sau a articulatiei sacroiliace) includ:
-spasme ale musculaturii, crampe si rigiditate
-durere, in principal la nivelul spatelui si al feselor. Durerea poate creste in intensitate sau se poate croniciza. Durerea apare, de obicei, in episoade. Durerile sunt agravate de transportul greutatilor sau de anumite miscari bruste si dispar prin odihna. Durerile cele mai severe dureaza 48 pana la 72 de ore si pot fi urmate de zile sau saptamani cu dureri mai putin severe. In aceasta perioada, spatele poate fi ranit din nou foarte usor.
Simptome ale presarii radacinilor nervilor includ, in general:
-durere la nivelul piciorului cauzata mai probabil de presarea unui nerv decat de o problema musculara, daca se extinde sub nivelul genunchiului. In mod obisnuit, durerea poate incepe de la nivelul sezutului si se extinde pe partea posterioara a piciorului pana la glezna sau talpa piciorului. Acest tip de durere este cunoscut sub denumirea de sciatica.
-durere ce apare brusc sau treptat. Poate fi o durere constanta sau poate sa apara si sa dispara. Este, de obicei, intepatoare, ca o arsura si se inrautateste la stranut sau tuse. De obicei, durerea afecteaza un singur picior
-durere inrautatita de statul pe scaun, statul prelungit in picioare sau miscari ce cauzeaza inclinarea coloanei vertebrale (flexie). Durerea dispare prin plimbari, stat jos si, respectiv, extensii ale spatelui
-probleme datorate nervilor, cum ar fi furnicaturi, amortiri sau slabiciuni la nivelul membrului inferior, a talpii piciorului, a gambei sau in ambele membre inferioare. Furnicaturile pot incepe la nivelul sezutului si sa se extinda catre glezna sau la talpa piciorului. Tulburari de sensibilitate a membrelor inferioare impreuna cu incontinenta urinara sunt simptome ale sindromului de coada de cal (comprimarea radacinilor nervoase a ultimilor nervi rahidieni) ce necesita asistenta medicala imediata
Simptome ale artritei includ, de obicei, dureri si intepenirea spatelui si in zona coapselor. Durerile cauzate de artrita apar gradual, se inrautatesc in timp si dureaza mai mult de 3-6 luni. Sunt, in general, mai puternice dimineata sau dupa o perioada mai lunga de repaus. Durerile slabesc cand persoana este in miscare. Simptomele cauzate de artrita si cele datorate leziunilor la nivelul spatelui sunt, adeseori, similare si, de multe ori, apar concomitent.
Simptomele bolilor ce afecteaza coloana vertebrala variaza in functie de tipul bolii.
Acestea pot include:
-durere intensa in zona afectata a coloanei vertebrale (de exemplu in cazul tasarii vertebrelor, a unei tumori sau infectii)
-durere ce creste treptat, este continua si poate fi ascutita sau surda. Odihna la pat nu imbunatateste situatia ci chiar o poate inrautati (tumorile de la nivelul coloanei vertebrale cauzeaza dureri nocturne foarte des). Durerea poate dura mai mult de 2 sau 3 saptamani
-febra
-sensibilitate coloanei la atingere si la presiune
-durere ce trezeste pacientul din somn
Alte simptome sau semne ce ar putea fi asociate cu durerile lombare si care necesita o evaluare suplimentara si tratament includ:
-depresia
-abuzul de alcool sau droguri
-utilizarea steroizilor pe o perioada lunga de timp
-pierderi inexplicabile in greutate
-febra
-antecedente de cancer
-probleme intestinale sau ale vezicii biliare
-o boala sau un tratament ce afecteaza sistemul imunitar, cum ar fi diabetul, chimioterapia pentru tratamentul cancerului, HIV sau un transplant de organe.
Evolutia bolii
Evolutia durerilor lombare depind atat de cauza care le produce cat si de modul cum sunt tratate:
-majoritatea durerilor lombare dureaza mai putin de 3 luni. Per ansamblu, 60% din durerile lombare dispar in prima saptamana, 90% pana in 6 saptamani, si pana la 95% pana in 12 saptamani. Peste 98% din durerile lombare au disparut pana la 1 an.
-odata ce o persoana a avut probleme cu spatele, este foarte probabil ca acestea sa reapara. Multi oameni ce s-au recuperat dupa un episod de dureri lombare vor avea un nou episod in maxim un an. Majoritatea vor suferi din nou de dureri lombare in cursul vietii.
-durerile cronice (pe termen lung) nu numai ca determina oboseala, iritabilitate si scaderea productivitatii persoanei afectate, dar pot determina si alte probleme. Durerea poate aparea si in alte zone ale corpului, daca acestea determina persoana sa-si modifice pozitia corpului (de exemplu sa schioapete sau sa stea in sezut intr-o pozitie anormala). Durerea poate produce, de asemenea, schimbari biochimice in organism ce tind sa „intretina” durerea. Fara tratament specializat, sindromul durerii cronice poate determina un handicap.
Factori de risc
Durerile lombare sunt determinate, foarte des, de o combinatie de suprasolicitare, intindere sau ranire a muschilor si ligamentelor ce sustin coloana vertebrala. Mai rar, durerile pot fi determinate de o boala sau de o deformare a coloanei vertebrale.
Un factor de risc este un element ce creste sansele de a avea dureri lombare. Daca o persoana are mai multi factori de risc inseamna ca probabilitatea de a avea dureri lombare creste.
Factori de risc ce cresc probabilitatea aparitiei durerilor lombare dar care nu pot fi controlati includ:
-varsta mijlocie (riscul scade dupa 65 de ani)
-barbatii
-istoric in familie de dureri lombare
-existenta unei dureri lombare in trecut
-sarcina. Spatele femeii este solicitat foarte mult in timpul sarcinii
-existenta, in trecut, a unei fracturi prin compresie a coloanei vertebrale
-o interventie chirurgicala la nivelul coloanei vertebrale
-probleme congenitale ale coloanei vertebrale
Factori de risc ce pot fi controlati prin schimbarea modului de viata sau prin tratament, includ:
-lipsa exercitiilor fizice regulate
-persoana are un serviciu sau desfasoara alte activitati ce necesita perioade lungi de stat jos, ridicarea de obiecte grele, aplecari sau rasuciri frecvente, miscari repetitive sau vibratii continue cum ar fi cele produse de un pickamer sau de conducerea anumitor utilaje grele
-fumatul. Fumatorii sunt mult mai predispusi decat nefumatorii sa aiba dureri lombare
-obezitatea. Greutatea in exces, in special in jurul taliei, poate suprasolicita spatele, desi acest lucru nu a fost deplin demonstrat. Dar, fiind supraponderal inseamna, de asemenea, si o conditie fizica slaba, cu muschi slabiti si flexibilitate mai mica. Acestea pot determina dureri lombare
-pozitia corpului. Un mers garbovit sau o pozitie ghemuita nu pot produce, singure, dureri lombare, dar in momentul in care spatele este ranit, pozitia corpului poate inrautati durerea
-stresul. Se crede ca stresul si alti factori emotionali joaca un rol important in durerile lombare, in special la cele cronice. Multi oameni isi incordeaza muschii spatelui, inconstient, atunci cand sunt stresati.
-perioadele lungi de depresie
-utilizarea pe termen lung a medicamentelor ce scad densitatea osoasa, cum ar fi corticosteroizii