Sfaturi utile pentru igiena orala a copiilor

La fel ca şi în cazul adulţilor, şi la copii igiena dentară este decisivă în a avea o dantură frumosă şi sănătoasă. Mai mult decât atât, valoarea unui zâmbet frumos este nepreţuită, iar la baza lui se află o igienă dentară realizată corect încă din primii ani de viaţă.
Problemele dentare se numără printre cele mai frecvente probleme de sănătate în rândul copiilor, iar printre factorii responsabili pentru acest fapt se numără alimentaţia bogată în zaharuri şi igiena orală defectuoasă.
La vârste fragede, stă în responsabilitatea părinţilor să îi înveţe pe cei mici ce înseamnă şi cum se efectuează o igienă dentară corectă.

De la naştere şi până erup primii dinţi, igiena copilului trebuie menţinută astfel:

• Se foloseşte o compresă sterilă de la farmacie şi se şterg cu atenţie gingiile copilului, suprafaţa internă a obrajilor, limba, cerul gurii şi planşeul bucal. Acest lucru se face cel puţin o dată pe zi, seara înainte de culcare, dar este preferabil să se procedeze astfel chiar de două ori pe zi, dimineaţa şi seara.
• De când erup primii dinţi, trebuie neapărat început periajul acestora, fie că dinţii sunt temporari sau definitivi.
  Pentru un periaj dentar la copii, se utilizează un volum de pastă de dinţi de mărimea unui bob de mazăre pentru a preveni ingestia unor cantitati prea mari de fluor, deoarece ei nu ştiu să se clătească corect.

O igienă orală neadecvată şi acumularea plăcii bacteriene duc la apariţia cariilor. Astfel, pot apărea diverse probleme dentare întâlnite în rândul copiilor: carii şi complicaţii ale acestora, accidente de erupţie, gingivite, etc.

Primii dinţişori – simptome, recomandări

Odată cu apariţia acestora sunt semnalate o serie de manifestări precum hipersalivaţia, agitaţia, plânsul, iritabilitatea, lipsa poftei de mâncare sau inflamarea gingiilor.

Simptomele apariţiei dinţilor diferă de la un bebeluş la altul, în funcţie de vârstă, imunitate, rezistenţă la durere. Specialiştii nu au stabilit deocamdată cu exactitate dacă anumite simptome precum vărsăturile, diareea sau febra sunt secundare erupţiei dentare sau dacă acestea apar independent, în aceeaşi perioadă.

Orice stare febrilă asociată erupţiei dentare trebuie privită independent de aceasta şi trebuie investigată cu atenţie deoarece are mai mult ca sigur o altă cauză. Febra este rar asociată cu erupţia dentară. Aceasta poate provoca, cel mult, o stare subfebrilă (între 37 şi 38 de grade Celsius).

Pentru a diminua starea de iritabilitate şi disconfort se recomandă folosirea unei suzete din cauciuc, care previne şi introducerea diverselor obiecte străine în gură. Aceasta nu va fi folosită decât până în jurul vârstei de doi ani, evitând astfel eventualele defecte de poziţie ale dinţilor.
De asemenea, se recomandă ca alimentaţia să fie predominant lichidă, la temperaturi potrivite, evitându-se iritarea gingiilor. În plus, este necesară o igienă foarte bună în această perioadă, mai ales pentru a preîntâmpina contactarea unei infecţii locale.

În cazul în care este nevoie (stari subfebrile, durere) se poate administra paracetamol, care ajută la ameliorarea simptomelor datorită efectului său analgezic.
De îndată ce apar primii dinţi, se recomandă folosirea periuţei cu perii moi şi a unei paste atât pentru dinţi, cât şi pentru gingii, în cantitate mică.
După vârsta de 1 an, se poate folosi o pastă de dinţi cu fluor.

Pe lângă toate acestea, se recomandă un control la medicul stomatolog pentru a semnala eventualele probleme care ţin de erupţia şi alinierea dinţilor în cavitatea bucală.