3 valori ale sănătății inimii de care trebuie să aveți grijă!
Când vine vorba de sănătatea inimii tale, probabil știi cum factorii stilului de viață, cum ar fi exercițiile fizice și alimentația, pot influența riscul de boală. Dar cum poți să-ți dai seama dacă mergi în direcția corectă?
În timp ce o serie de factori de risc, cum ar fi istoricul personal și familial de sănătate, nu pot fi măsurați, există câteva măsurători care pot oferi o imagine bună a sănătății inimii tale. Familiarizarea cu aceste cifre vă poate ajuta să înțelegeți mai bine riscul de îmbolnăvire și să vă gestionați sănătatea generală.
Iată 3 valori ale sănătății inimii pe care ar trebui să le cunoașteți:
1. Tensiunea arterială
Tensiunea arteriala este presiunea exercitata de câtre sânge asupra pereților arterelor atunci când inima bate și atunci când inima se odihnește. Tensiunea arterială crescută sau hipertensiunea arterială sistemică înseamnă creșterea presiunii în arterele sistemice. Ca rezultat, tensiunea arterială fluctuează ușor pe parcursul zilei pe măsură ce faci exerciții fizice, mănânci, dormi, bei și experimentezi niveluri diferite de stres. De asemenea, se poate schimba odată cu vârsta, medicamentele, temperatura și numărul de alți factori.
Tensiunea arterială se măsoară în două numere: numărul de sus (tensiunea arterială sistolica), se referă la presiunea din arterele tale când inima bate, în timp ce numărul de jos (diastolic) se referă la presiunea când inima ta este în repaus. Valoarea optimă a tensiunii este de 120 cu 80 mmHg (milimetri pe coloană de mercur), orice valoare care depășește 140 cu 90 mmHg este considerată un semn de hipertensiune arterială.
Hipertensiunea arterială apare atunci când presiunea sângelui asupra pereților vaselor de sânge este constant prea mare. În timp, hipertensiunea arterială poate provoca leziuni semnificative vaselor de sânge și altor părți ale sistemului circulator, crescând riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și alte afecțiuni cronice.
Deoarece hipertensiunea arterială nu provoacă de obicei simptome evidente, mulți oameni nici măcar nu sunt conștienți că o au. De aceea, este extrem de important să vă verificați regulat tensiunea arterială, astfel încât să puteți înțelege mai bine riscul de îmbolnăvire și să luați măsuri preventive.
2. Glicemia
Glicemia se referă la cantitatea de glucoză (un tip de zahăr) care se găsește în sângele dumneavoastră. Corpul tău creează zahăr din sânge prin digerarea alimentelor pe care le consumi în glucoză – care este apoi transportată prin fluxul sanguin pentru a fi folosită pentru energie și stocată în celulele tale pentru utilizare ulterioară. Pancreasul tău produce un hormon important numit insulină, care ajută celulele să absoarbă și să stocheze glucoza.
Când acest proces decurge fără probleme, nivelul glicemiei fluctuează pe parcursul zilei și, pe măsură ce mănânci, insulina ajută la mutarea glucozei din sânge în celule. În general, valorile glicemiei se consideră normale, atunci când se situeaza între 60 si 99 mg/dl, la persoanele sănătoase. Aceasta este valoarea glicemiei a jeun, adică după o perioadă în care nu ați mâncat cel puțin de 8 ore. Prea multă glucoză în sânge pe o perioadă lungă de timp poate provoca leziuni ale vaselor de sânge, nervilor, rinichilor și ochilor și poate fi un semn al diabetului zaharat – o afecțiune care crește și mai mult riscul de boli de inimă.
Din fericire, monitorizarea nivelului de glucoză din sânge vă poate ajuta să preveniți și să reduceți riscul de a dezvolta diabet.
3. Colesterol
Colesterolul este un tip de grăsime care joacă un rol important în multe funcții ale corpului. Îți ajută corpul să construiască celule, să creeze vitamine și să producă hormoni, precum și să digere alimente. Deși colesterolul este necesar din mai multe motive, prea mult poate crește riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral.
Dacă dorești o determinare a colesterolului seric, atunci medicul generalist îți recomandă o serie de analize de sânge din care se vor măsura nivelurile de colesterol total, de colesterol bun (HDL) și de colesterol rău (LDL). Înainte de această analiză, pacientul nu trebuie să mănânce și să bea alte lichide cu excepția apei, cu 9 – 12 ore înainte de recoltare. Testul de sânge propriu-zis presupune recoltarea de sânge venos din plica cotului, iar analiza va oferi un profil lipidic sau lipidogramă, care înseamnă măsurarea din sânge a colesterolului total seric, LDL colesterol, HDL colesterol şi trigliceridelor.
Deoarece colesterolul ridicat nu are de obicei simptome sau semne de avertizare, singura modalitate de a-ți cunoaște nivelul de colesterol este să-l verifici printr-un test de sânge. Adulții care nu iau medicamente pentru colesterol ar trebui să li se verifice colesterolul la fiecare patru până la șase ani. Cu toate acestea, în funcție de istoricul personal de sănătate, medicul vă poate recomanda să vă verificați colesterolul mai des.
Ce altceva ar trebui să știi
Acordarea unei atenții sporite la nivelul zahărului din sânge, tensiunii arteriale și colesterolului vă poate ajuta să înțelegeți mai bine riscul de boli de inimă și să preluați controlul asupra sănătății cardiace. Dacă numerele dumneavoastră sunt mai mari decât ar trebui să fie, discutați cu medicul dumneavoastră pentru a crea un plan de îngrijire personală care să vă ajute să vă reduceți numărul și să reveniți pe drumul cel bun.
Este important să rețineți, totuși, o serie de alți factori pot contribui, de asemenea, la sănătatea inimii dumneavoastră. Dincolo de aceste trei valori, factorii de stil de viață, cum ar fi consumul de alcool și consumul de tutun, precum și vârsta, sexul, utilizarea medicamentelor și istoricul medical personal și familial pot contribui cu toții la riscul de boli de inimă. Vizitele regulate la medic vă pot ajuta să vă înțelegeți riscul personal și să rămâneți la curent cu testele și screening-urile de rutină.
